VIOLENTA DOMESTICA

Proiect RED FLAGS. PRIMELE SEMNE – PRIMELE ALERTE!

                                                                                                             Material de suport

1. Ce înțelegi prin RESPECT într-o relație de prietenie/ iubire?

Respectul într-o relație de prietenie sau iubire este una dintre cele mai importante baze pe care se construiește o legătură sănătoasă și durabilă. Iată ce înseamnă, mai concret:

• Acceptarea celuilalt așa cum este
• Comunicare sinceră și ascultare activă
• Limite sănătoase
• Loialitate și încredere
• Egalitate (nu există superior sau inferior; ambii parteneri sau prieteni sunt egali și contribuie echitabil la relație)
• Empatie și sprijin

Respectul este:

• felul în care arăți că îți pasă de celălalt, că îl consideri valoros și demn de încredere
• esențial pentru orice relație sănătoasă

2. Care sunt comportamentele pe care nu le-ai accepta de la prietenul/ prietena ta?

3. Care crezi că sunt cuvintele, gesturile, comportamentele, reacțiile care trebui să trezească suspiciuni cu privire la agresivitatea celuilalt? PRIMELE SEMNALE DE ALARMĂ – RED FLAGS!

• Ton ridicat
• Cuvinte urâte
• Înjurături
• Umilire în public / în prezența altora
• Ridiculizarea unor trăsături/ aspect fizic
• Atingeri, gesturi intime neagreate
• Restricții cu privire la prieteni, evenimente
• Verificarea telefonului sau a conturilor pe social media
• Îmbrânceli, strângeri de mână
• Priviri amenințătoare
• Dispreț
• Împărtășirea cu alții din intimitatea de cuplu
• Îndemn la consum de substanțe, alcool
• Minciuni, manipulare
• Vorbe urâte despre/ către familie
• Agresivitate față de alții
• Postări inconfortabile pe rețele de socializare, fără acord

Ce este violența domestică?

Potrivit Legii 217/ 2003, (*republicată*), Art. 3  „violenţa domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.”

Ce este violența interpersonală?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), violența interpersonală este definită ca utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii, fie ca amenințare, fie în acțiune, împotriva altei persoane, sau a unui grup, care are ca rezultat sau are o mare probabilitate de a produce vătămări, deces, traume psihologice, dezvoltare defectuoasă sau privare. Violența interpersonală poate avea loc între membrii familiei, între parteneri intimi, sau între alte persoane în diverse contexte sociale. OMS subliniază că violența nu este doar o problemă individuală, ci și una de sănătate publică, având consecințe grave asupra indivizilor și comunităților. 

Care sunt formele de violență domestică?

Violența domestică are mai multe forme, iar fiecare poate include comportamente specifice prin care o persoană încearcă să controleze, intimideze sau să rănească pe cineva din familie sau dintr-o relație apropiată. Principalele forme de violență domestică:

Violență fizică  - include orice act prin care se produce vătămarea fizică a victimei.

Exemple:

• Lovituri cu pumnii sau picioarele
• Împingeri, palme, strângerea de gât, trântire,
• Aruncarea cu obiecte
• Arsuri sau răniri intenționate
• Tras de păr
• Înţepare, tăiere, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare

Violență sexuală - orice act sexual impus împotriva voinței persoanei.

Exemple:

• Viol sau tentativă de viol, agresiune sexuală
• Obligare la acte sexuale umilitoare
• Control asupra vieții sexuale
• Hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate

Violență psihologică/ emoțională - este cea care afectează sănătatea mentală prin intimidare, umilire sau control.

Exemple:

• Insulte, jigniri, batjocură, umilire
• Amenințări, șantaj, acte de gelozie
• Controlul excesiv (unde mergi, cu cine vorbești)
• Inducerea sentimentului de vinovăție sau frică
• Violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor
• Neglijare
• Urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă
• Efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere

 Violență verbală  - Poate fi considerată o formă de violență psihologică, dar în anumite contexte este tratată separat.

Exemple:

• Țipete, insulte constante
• Umilire în public sau în privat
• Comentarii denigratoare despre aspectul fizic sau inteligență

Violență economică  - controlul resurselor financiare pentru a limita libertatea și independența victimei.

Exemple:

• Interzicerea accesului la bani
• Interzicerea muncii sau impunerea renunțării la serviciu
• Controlul cheltuielilor personale
• sustragere intenţionată a bunurilor persoanei,
• interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune,
• refuzul de a susţine familia,
• impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii

Violență socială - izolarea victimei de rețeaua sa socială (familie, prieteni).

Exemple:

• Interzicerea contactului cu familia sau prietenii
• Interzicerea participării la evenimente sociale
• Monitorizarea apelurilor telefonice sau a rețelelor sociale
• Interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale
• Impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit,
• Deposedarea de acte de identitate

Violență spirituală - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale

Exemple:

• Interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase
• interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă
• impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile

Violență cibernetică (recent recunoscută în multe legislații) - folosirea tehnologiei pentru a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.

Exemple:

• Trimiterea de mesaje amenințătoare, hărțuire online
• Supravegherea prin aplicații de localizare fără consimțământ
• Distribuirea de imagini intime fără acord

În nicio formă şi în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiţia şi onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violenţă definite în lege.

• Care e diferența dintre ceartă/ contraziceri și abuz? Diferența este DE PUTERE, CONTROL (care se vede/ se simte din ton, atitudine, impact, gesturi).
• Abuzul apare când cineva, în mod repetat, rănește, controlează sau manipulează celălalt — verbal, emoțional, fizic sau sexual.

• Ce poți face când apar primele semne de alarmă?

1. Spune clar că NU ți-a plăcut acel comportament și că vrei să îl elimine/ schimbe, fiindcă NU ÎL VEI ACCEPTA
2. Ești atent/ atentă la repetare sau alte semne/ comportamente
3. Nu uiți că tolerarea acestor comportamente poate duce, foarte probabil, la perpetuarea și accentuarea lor în timp, iar ieșirea din relație poate fi tot mai dificilă odată cu trecerea timpului
4. Dacă nu îți respectă alegerea, ceri ajutor de la părinți/ alți adulți de încredere, ori, după caz, Poliției (violență domestică, amenințare, șantaj, hărțuire).

NU  minimaliza abuzul pentru că nu „trece de la sine” se agravează în timp, de la forme subtile poate deveni din ce în ce mai dur, mai frecvent!

Dacă găsești scuze pentru abuz sau „nu faci caz” de el, îi transmiți agresorului că e în regulă să continue!

Abuzul te afectează profund — chiar dacă „nu se vede”

Cine poate ajuta? Ce sprijin ai?

În județul Mureș:

1. CENTRUL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A VIOLENȚEI DOMESTICE

Tg. Mureș, Str. Moldovei, nr.1, telefon 0265 255931; 0265 255532, Facebook: Violenta Intrafamiliala

          Oferă suport victimelor din județ, servicii de consiliere psihologică, juridică, asistență socială. Mai exact, sprijin psihologic pentru a ieși, în felul dorit de victimă, din situația abuzivă,  îndrumare în întocmirea de acte sau parcurgerea unor etape procesuale, suport pentru obținerea certificatului medico-legal, sprijin pentru școlarizarea copiilor sau găsirea unui loc de muncă, ADĂPOST PENTRU VICTIME cu locație secretă.

2. DGASPC - Locuința protejată "VENUS" , Locație necunoscută publicului larg

telefon 0265 213512 , Email office@dgaspcmures.ro

3. Serviciul intervenție in regim de urgenta, abuz, neglijare, trafic si migrare, telefonul copilului (SIRU), are în structura următoarele:

• Compartimentul telefonul copilului și echipa mobilă (telefonul copilului: 0800 800 883)
• Centrul de primire în regim de urgență (telefon 0265 201496 sau 0265 218944) siru@dgaspcmures.ro

Alte RESURSE utile:

SALVAȚI COPIII MUREȘ:

• Centrul de consiliere pentru părinți, tel. 0787759121; Facebook: Salvați Copiii Filiala Mures
• ASKTEEN – CHAT online, anonim, cu un specialist, destinat adolescenților și părinților www.askteen.ro (dezvoltată împreună cu DAS Tg. Mureș)

La nivel național:

              BRIGHT SKY ROMÂNIA este o aplicație gratuită, disponibilă în App Store și Google Play Store în limbile română, engleză și maghiară, ce oferă informații persoanelor aflate într-o relație abuzivă sau celor care sunt îngrijorate pentru cineva cunoscut, inclusiv specialiștilor care își desfășoară activitatea în strânsă legătură cu fenomenul violenței domestice sau altă manifestare a violenței de gen. Oferă posibilitatea de a ascunde adevăratul specific al aplicației.

Conține, de asemenea, o bază de date cu servicii de asistență, astfel încât utilizatorul să poată lua legătura cu cel mai apropiat serviciu disponibil în zona în care se află și oferă și posibilitatea înregistrării abuzurilor într-un jurnal digital confidențial, la o adresă de email aleasă de victimă, printr-o funcție ce folosește text, conținut audio, video sau foto.

LINIE TELEFONICĂ NON STOP GRATUITĂ pentru ajutor specializat

0800 500 333, este apelabil gratuit din orice rețea cu acoperire națională.

CUM INTERVINE POLIȚIA?

În cazul conflictelor familiale, poliţia poate acţiona în urma

• depunerii unei sesizări scrise de către victimă sau de către un martor la sediul unităţii de poliţie de pe raza de domiciliu a victimei,
• unui apel telefonic la ofiţerul de serviciu al secţiei/unităţii de poliţie locale sau a unei solicitări la Serviciul Unic de Apel de Urgenţă 112 (oricine are cunoştinţă de astfel de evenimente poate suna),
• unei sesizări verbale făcută direct la agentul de poliţie care patrulează sau,
• din oficiu. Sesizarea din oficiu este modalitatea prin care poliția află de o infracțiune pe orice altă cale în afară de plângere (a victimei) sau denunț (a unui martor), spre exemplu din mass-media sau cu ocazia intervenției la un alt caz. Există și posibilitatea ca polițiștii să constate ei înșiși o faptă în plină desfășurare (în flagrant), găsindu-se în acel loc din alt motiv, fiind în patrulare.

De asemenea, victima trebuie să ştie că poate sesiza cu plângere prealabilă penală procurorul. Dreptul de a depune o astfel de plângere are caracter personal şi aparţine părţii vătămate.

Acţiunea penală în cazul unor infracţiuni (sancționabile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate), de ex. lovire sau alte violențe, amenințare, furt între membrii de familie , distrugere, viol în forme neagravante, agresiune sexuală în forme neagravante, este guvernată de principiul disponibilităţii: victima poate decide retragerea plângerii sau împăcarea cu făptuitorul, situaţie care stinge acţiunea penală începută în prealabil, chiar dacă aceasta a fost pornită din oficiu și deci fapta nu mai este pedepsită.

Plângerea prealabilă trebuie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat de săvârșirea faptei.

Pentru celelalte categorii de infracţiuni (pentru care legea nu solicită introducerea unei plângeri penale prealabile), organele de anchetă penală pot fi sesizate prin plângere sau denunţ sau pot acţiona din oficiu când deţin informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni.

Prin Legea nr.233 din 5 noiembrie 2020 a fost introdus Alineatul (2) din Articolul 199 C.P. care prevede următoarele: În cazul infracțiunilor de lovire sau alte violențe și vătămare corporală din culpă săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.

În cazul infracțiunilor pentru care este necesară plângerea prealabilă pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, iar victima nu depune plângere, atunci se înlătură răspunderea penală a autorului în cazul sesizării din oficiu și acesta scapă nepedepsit. Dacă victima depune totuși plângere, dar o retrage până la pronunțarea unei hotărâri definitive, agresorul nu mai răspunde penal, deci scapă nepedepsit, din nou.

Măsurile de siguranță și măsurile de protecție care se pot lua în cazul violenţei domestice

Măsurile de siguranţă (Art. 107 C.P.) au ca scop eliminarea stării de pericol public şi preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală. Măsurile de protecție sunt stipulate în ordinul de protecție provizoriu și în ordinul de protecție.

Ordinul de protecţie provizoriu (OPP) se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc (Art. 28 alin 1 Lg 217/2003). Poliţiştii constată existenţa riscului iminent pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din: probele obţinute, formularul de evaluare a riscului.

Pentru verificarea sesizărilor privind violenţa domestică şi în scopul obţinerii de probe cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării, poliţiştii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum şi în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violenţă domestică au loc sau au avut loc în spaţiile respective. Acţiunile poliţiştilor, inclusiv cele de pătrundere, pot fi înregistrate cu mijloacele audiovideo sau foto din dotare, fără consimţământul persoanelor, înregistrările sau fotografiile constituind probe.

Prin ordinul de protecţie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligaţii sau interdicţii:  evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;- reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;  obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; - obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

Ordinul de protecţie provizoriu va cuprinde şi menţiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile de protecție dispuse constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o 6 luni la 5 ani. Ordinul de protecţie provizoriu se comunică agresorului şi victimei.

Ordinului de protecţie (OP)  - reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri/obligaţii/interdicţii. Obligaţia de supraveghere a modului în care se respectă ordinul de protecţie implică desfăşurarea de către poliţişti a unor activităţi specifice.

Monitorizarea electronică

Printre măsurile dispuse prin OP sau OPP se poate prevedea și obligativitatea ca agresorul să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, asemănător unei brățări, de regulă montat la picior. Atât victima, cât și agresorul vor avea un alt dispozitiv, un telefon, pe care primesc o alertă dacă distanța dintre ei e mai mică decât s-a impus.

Mai clar, dacă agresorul se apropie mai mult decât are voie, victima va primi o alertă, dar în același timp și dispecerii care se ocupă de acest domeniu vor primi alerta, vor contacta victima, o vor îndruma, dacă e cazul, timp în care se deplasează spre ea cel mai apropiat echipaj din teren, ce poate fi al poliției, jandarmeriei sau poliției locale. Desigur, polițistul responsabil de caz va verifica împrejurările și va dispune în consecință.

Este un instrument menit să protejeze victimele, desigur, însă el e obligatoriu doar pentru agresori. Așa cum victima poate refuza ca polițistul să emită un ordin de protecție provizoriu, așa poate refuza și această protecție prin monitorizare electronică. De ce se întâmplă acest lucru? În primul rând, în relațiile de familie, nu e ușor să iei astfel de decizii, cu atât mai mult cu cât e vorba uneori de agresori care sunt părinții sau copiii victimei.  Pe de altă parte, e posibil să fie încă multe persoane care nu înțeleg cum funcționează și ce presupun aceste măsuri, de aceea e important de menționat faptul că monitorizarea electronică nu presupune “pedepsirea” agresorului, “arestarea” lui, ci este o măsură de protecție pentru victimă. Agresorul, cu excepția dosarului pentru faptele care au dus la măsura de protecție, nu “va avea în plus de suferit”, dacă respectă regulile impuse.

IMPLICĂ-TE! POȚI AJUTA!

• Nu uita că victimele:
  • se tem în prezenţa agresorului, au un comportament rezervat şi se străduiesc în permanenţă să-i facă pe plac acestuia şi să-i îndeplinească dorinţele;
  • nu au încredere în propriile idei şi calităţi, se subapreciază fizic şi intelectual, se tem să-şi exprime părerile și țin cont mai mult de părerea agresorului;
  • pot să facă referiri la faptul că partenerul este gelos, că le urmăreşte şi le bănuieşte de infidelităţi închipuite;
  • trebuie să spună mereu cu cine ies, unde şi ce fac şi să ceară permisiunea partenerului pentru orice;
  • cu ajutorul îmbrăcămintei sau ochelarilor de soare încearcă frecvent să ascundă semnele violenţelor fizice pe care le suportă. Le motivează cu explicaţii stângace, cum că ar fi căzut sau au avut un accident…;
  • lipsesc de la cursuri sau de la serviciu deseori, nemotivat;
  • au control asupra relațiilor sociale, îşi vizitează doar cu acordul agresorului familia, întrerup sau evită legăturile cu prietenii, etc;
  • accesul la bani sau la bunuri este frecvent restricţionat de agresor;
  • pot dezvolta comportamente de dependență, pot fi depresive sau să aibă tentative de suicid.

• Cum poți ajuta pe cineva care se află în această situație?

Nu ezita să suni la 112 atunci când viaţa sau integritatea victimei (major sau minor) este în pericol! Nu contează dacă ştii cine este victima sau este prima oară când ai văzut-o.

• exprimă-ţi îngrijorarea faţă de situaţia pe care bănuieşti că o trăieşte, dar nu-i da sfaturi, NU O JUDECA/ ACUZA şi nu te implica în deciziile personale;
• nu o forţa să-ţi spună ce se întâmplă în casă. Las-o pe ea să hotărască când şi ce poate să îţi dezvăluie;
• ajut-o cu tot ce are nevoie, dar nu-ţi condiţiona ajutorul în nici un fel;
• ori de câte ori bănuieşti existenţa unui abuz intrafamilial, încearcă să discuţi separat cu victima, să-i arăţi că te preocupă ce i se întâmplă şi că eşti alături de ea. Asigur-o că eşti gata să-i asculţi problemele şi că ce îţi va spune va fi confidenţial.
• sunt şi cazuri în care victima nu doreşte să te implici şi nu doreşte să se afle situaţia ei. Respectă-i decizia şi spune-i doar că eşti gata să ajuţi la nevoie.
• SPUNE-I DESPRE MĂSURILE DE PROTECȚIE și despre SERVICIILE DE CONSILIERE, inclusiv despre ADĂPOSTUL DE URGENȚĂ

SCUZELE NU SCHIMBA REALITATEA!

Oriunde te-ai afla, nu uita:

• Dacă ești în pericol sau vezi că se săvârșește o infracțiune, nu ezita să suni la 112!
• Când ești în pericol, Poliția îl poate îndepărta pe agresor, prin emiterea unui ordin de protecție provizoriu. Nu refuza ajutorul Poliției!
• Utilizarea sistemului informatic de monitorizare electronică te poate salva! Este cea mai eficientă măsură de protecție în caz de violență domestică.
• Nu păstra tăcerea asupra abuzurilor din spatele ușilor închise! Poți cere consiliere la HELPLINE 0800.500.333
• Descarcă aplicația gratuită Bright Sky RO și află cum poți recunoaște violența domestică, ce instituții te ajută și alte date utile.